Ma uit la cer si vad durere,ma uit la mare si vad tristete.E dureros sa iubesti,mai greu este,insa,sa speri ca ... vei mai putea iubi.Am iubit,am sperat,am crezut!Voi iubi,voi crede,voi spera,dar cu retinere.De ce?Pentru ca acum pentru mine cerul nu mai este clar,iar marea este agitata.Durerea staruie in sufletul meudominandu-l, nelasandu-l sa mai iubeasca ca prima oara.E atat de greu sa o iei de la inceput,fiindca esti capabil sa vezi tot raul care te inconjoara,nu mai poti sa vezi iubirea asa cum e ea stiind consecintele.Totusi, poti spera ca undeva,candva,cineva iti va recapata increderea in tine si vei vedea din nou cerul clar si marea linistita.
Acum, marea cu ale ei valuri este zbuciumata asemeni inimii mele ce simte cum iubirea se indeparteaza precum un vas,si valurile sperantei intarzie sa apara lasandu-ma sa ma afund mai rau in durere si suferinta,sa-mi pierd increderea.
De-as mai putea iubi ca prima oara! De-as mai putea avea incredere! Te-am gasit si te-am pierdut! Te-am intalnit atunci cand credeam ca nu voi mai putea deschide inima nimanuimcand pentru mine totul era pierdut si nu mai exista sansa,si tot la fel de usor te-am pierdut cand ti-am spus totul,totul ... M-ai acceptat asa cum eram,nedorind sa ma schimb,dimpotriva,mi-ai dat incredere in mine,in ceea ce reprezentam eu pentru mine si pentru ceilalti,dand un sens vietii mele.Cu tine totul era diferit,viata era mai frumoasa,cerul era clar si marea linistita.
Te chem acum din mijlocul suferintei mele,cu puterea unei stele ce moare si care nu lasa nimic in urma ei.
DE CE NU VII?
VREI LACRIMI?
NU MAI AM ...
TE VREAU PE TINE ...
